Teatru: Imaginează-ți că ești Dumnezeu

Deși dupa experiența La Scena – Întoarcerea de acasă,  mi-am jurat ca nu o sa mai ma duc la teatru pe vouchere, iată ca am ajuns din nou la o piesa promovata prin intermediul siteurilor de reduceri. De ce? Din comoditate procesului de achiziție, din comoditatea financiara, din faptul ca o oferta de teatru + cocktail rezonează și la intelect și la digestiv, și la partea evoluata si la instinctul primar, cert e ca am ajuns din nou în același cadru.

Bineînțeles ca nu au trecut 5 minute din asa zisul început al piesei (crizele teatrale ale unei chelnerițe -totul parte din scenariu, probabil se vrea a fi șocant și inovator, însa nu reușește decât sa fie ridicol și fortat) și iata-ma regretând achiziția promoțională. Poate mai multa naturalețe in cuvinte și scenariu ar fi fost de ajutor. Nu știu exact ce se dorește de la auditoriu, dar cu siguranță nu stârnește emoțiile potrivite.

Dupa acest început agresiv (chelnerița chiar flutura un cuțit amenințător în aer) ești mutat undeva la etaj, pe niște scaune incomode, într-o camera înghesuită unde continua desfășurarea piesei. Eram convinsa sa nu acord nicio sansa acestui circ, dar fara sa vreau m-a cucerit pe parcurs, am ras, am ras mult si am apreciat ușurința metamorfozarii unora dintre actori. Din pacate nu am înțeles metaforele din spatele situațiilor, nu am înțeles legatura dintre scene, nu am înțeles care ar trebui sa fie sensul, concluzia, ideea cu care auditioriul sa plece acasă. Nu e niciuna? Nu am aflat.

Mi-am întrebat prietenii care au vizionat alături de mine piesa, ei au recunoscut clișee din societatea românească, erau evidente. Mi-a lipsit nivelul de profunzime, mi-a lipsit sentimentul de răscolire care îl ai după un teatru bun.

Recomand pentru amuzament si o seara libera. Sa nu aveti așteptări spirituale prea mari pentru ca veți fi dezamăgiți.

 

 

Leave a comment

Your email address will not be published.

*



'